Forme de clasificare

1. În funcție de numărul de clase care se obțin în urma clasificării, există:

– clasificare dihotomică (dacă rezultă doar două clase)

– clasificare politomică (dacă rezultă mai mult de două clase).

2. În funcție de importanța criteriului de clasificare utilizat, există:

a. clasificare naturală, atunci când criteriul utilizat redă însușiri esențiale pentru elementele clasificării. Clasificările naturale au valoare științifică, deoarece ele cuprind implicit și definițiile noțiunilor utilizate.

Ex: Clasificare elementelor chimice după masa atomică, clasificare sportivilor după performanțele obținute.

b. Clasificare artificială sau pragmatică, atunci când criteriul utilizat redă însușiri neesențiale pentru elementele clasificării, dar importante pentru scopul urmărit.

Ex: Clasificarea cuvintelor în dicționare, clasificare elevilor în catalog.

3. În funcție de operațiile ce se aplică obiectelor din clasele obținute, există:

a. Clasificare nominală = este rezultatul numai al operației de numărare a elementelor clasificării, fără a se stabili relații între acestea.

Ex: clasificarea populației unei țări în funcție de profesie sau în funcție de bolile profesionale.

b. Clasificarea ordinală = este rezultatul operației de numărare, dar și de comparare și de ierarhizare a elementelor în funcție de gradul realizării unui anumit criteriu.

Ex: clasificarea și compararea elevilor după performanțele obținute și a populației unei comunități în funcție de venit.

Bibliografie:

Lupșa, Elena; Bratu, Victor; Stoica, Maria Dorina – „Logică și argumentare”, Manual pentru clasa a IX-a, Ed. Corvin, Deva, 2004.

Bieltz, Petre, Logica, Manual pentru clasa a X-a licee și clasa a XI-a, școli normale, Ed. Didactică și pedagogică, București.