SEMESTRUL I
Profesor:
Disciplina: Logică, argumentare şi comunicare
Clasa: a IX-a
Nr. ore /săpt.: 2h
Unitatea de învăţare: SOCIETATE ŞI COMUNICARE – 5 ore

Nr. crt. | Conţinuturi – detalieri | Competenţe specifice | Activităţi de învăţare | Resurse | Evaluare |
1. | Introducere în logică, argumentare şi comunicare – 1 h Situaţii de comunicare – conţinut, relaţie, context 2 h | 1,1 | – Relaţia gândire-limbaj-logică; – Perspective asupra gândirii şi limbajului: C. Noica, Henri Bergson, Emil Cioran; – Distincţia, dar şi relaţia: semn-obiect-semnificaţie. – Discuţiidirijate privind elementele componente ale actului de comunicare; – Valorificarea cunoştinţelor anterioare de la limba română: schema clasică a comunicării; – Schema comunicării dată de Claude Shannon în 1952; – Delimitări conceptuale; – Distincţia dintre semnificant şi semnificat la Ferdinand de Saussure; – Semnificaţia ca referinţă şi semnificaţia ca sens la Gottlob Frege; – Teoria Sapir-Whorf asupra limbajului. | A. Flew, Dicţionar de filozofie şi logică, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2006. Immanuel Kant,Logica generală, st. introd. şi trad. Alexandru Surdu, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985. Constantin Noica, Povestiri despre om, Ed. Cartea Românească, 1980. Ferdinand de Saussure,Scrieri de lingvistică generală, trad. Luminiţa Botoşineanu, Ed. Polirom, 2004. | Observare sistematică |
2. | Comunicarea interpersonală, comunicarea publică, comunicarea interculturală 2 h | 2,1 | – Discuţii privind formele comunicării; – Perspective asupra a ceea ce înseamnă cultura: Michael Howard, C. Noica, Edward Hall etc. – Obiectul de studiu al comunicării interculturale; – Caracteristicile fundamentale ale culturii; – Elemente critice ale comunicării interculturale: elemente perceptuale, elemente socio-culturale: valori, norme, comportamente, atitudini; – Comunicarea non-verbală şi cultura. | Irena Chiru, Comunicarea interpersonală, Ed. Tritonic, Bucureşti, 2003. Rodica Pascu, Comunicarea interculturală, Print. | Evaluare orală |
3. | Bariere în comunicare 1 h | 3,1 | – Exerciţii de identificare; – Simulări de situaţii; – Interpretarea perspectivei lui C. Noica asupra limbajului: ,,adevărata educaţie, adică înstrăinare de sine şi supunere la valori generale, o dă limbajul . (…) Prin limbaj capătă realitate spiritul câte unei lumi.“ şi a concepţiei lui E. Cioran: ,,aparenţele domină şi obnubilează realitatea, încât e ridicol să nădăjduim că limba e în stare s-o înfăţişeze.“ | C. Noica, Povestiri despre om. E. Cioran, Eseuri. | Eseu – Interpretare de text |

Unitatea de învăţare: ANALIZA LOGICĂ A ARGUMENTELOR: TERMENII, DEFINIREA, CLASIFICAREA – 4 ore
Nr. crt. | Conţinuturi – detalieri | Competenţe specifice | Activităţi de învăţare | Resurse | Evaluare |
1. | Termenii – caracterizare generală 1h | 1,2; 1,3 | – Exerciţii de identificare a termenilor din propoziţii date; – Delimitarea conţinutului şi sferei termenilor | – Fişe individuale – A. Balaş, L.T. Hofnăr Brumă, Logică şi argumentare – compendiu şi exerciţii, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2005. | Evaluare Orală |
2. | Raporturi între termeni 1h | 1,2; 1,3 | – Compararea unor propoziţii din punct de vederea al termenilor; – Exerciţii de diferenţiere şi ordonare a termenilor; | Al. Baumgarten et alii, Filosofie şi logică – analize, comentarii, exerciţii, Ed. Dacia, 1998. | Probă orală |
3. | Definirea – 1h caracterizare generală reguli de definire | 1,2; 1,3 | – Definiţia şi importanţa ei în cunoaştere; – Structura definiţiei; – Regulile definiţiei. | P. Bieltz, Logica, Ed. Didactică şi Pedagogică | Auto- Evaluare |
4. | Clasificare 1h | 1,2; 1,3 | – Structura clasificării; – Regulile clasificării; – Tipuri de clasificare. | Exerciţii – fişe individuale | Probă scrisă |

Unitatea de învăţare: ANALIZA LOGICĂ A ARGUMENTELOR: PROPOZIŢII – 5 ore
Nr. crt. | Conţinuturi – detalieri | Competenţe specifice | Activităţi de învăţare | Resurse | Evaluare |
1. | Propoziţii categorice: caracterizare generală, structură -1h | 1,2; 1,3; 3,2 | – Analiza structurii propoziţiilor pe text. | – Fişe individuale – Texteselectate | Orală |
2. | Tipuri de propoziţii categorice 1h | 1,2; 1,3; 3,2 | – Exerciţii de identificare – transformări standard ale funcţiilor propoziţionale | – Exerciţii individuale – Tabel manual | Scrisă |
3. | Raporturi între propoziţii categorice 1h | 1,2; 1,3; 3,2 | – Exerciţii de analiză logică a specificului raporturilor pe baza schemei pătratului logic | Schemă: pătratul logic al lui Boethius | Orală |
4. | Propoziţii compuse Structura Forme de adevăr – 1h | 1,2; 1,3; 3,2 | – Exerciţii de identificare a componentelor; – Exerciţii de recunoaştere a funcţiilor de adevăr. | Al. Baumgarten et alii, Filosofie şi logică – analize, comentarii, exerciţii, Ed. Dacia, 1998. | Auto- Evaluare |
5. | Tipuri de formule cu propoziţii compuse 1h | 1,2; 1,3; 3,2 | – Analiza unor legi logice cu ajutorul matricelor (tabele de adevăr); – Compararea unor formule logic-echivalente sau logic-contradictorii. | Activitate individuală | Test secvenţial |

Unitatea de învăţare: TIPURI DE ARGUMENTARE DEDUCTIVĂ – 3 ore
Nr. crt. | Conţinuturi – detalieri | Competenţe specifice | Activităţi de învăţare | Resurse | Evaluare |
1. | Argumente / raţionamente imediate cu propoziţii categorice Distribuirea termenilor 1h | 1,5; 4,2 | – Analiza tabelului distribuirii termenilor; – Analiza de text | – Activitate frontală; – Tabelul distribuirii termenilor | Orală |
2. | Tipuri de inferenţe imediate: conversiunea şi obversiunea 2h | 1,4; 1,5; 4,2 | – Exerciţii de derivare; – Construirea unor exemple concrete de inferenţe imediate bazate pe conversiune şi obversiune. | – Activitate în grupuri; – Exerciţii. | Evaluare orală |