Categorie: Fără categorie

Propoziții categorice. Tipuri de propoziții categorice

Def.: Propoziţia categorică = acea propoziție în care un termen (predicat logic = P) se enunţă (se afirmă sau se neagă) despre un alt termen (subiect logic = S). Forma generală a unei propoziții categorice: S este P (S nu este P) Ex: Toţi câinii (S) sunt mamifere (P). Structura prop. categ.: ¤ Subiectul logic … Continuă lectura Propoziții categorice. Tipuri de propoziții categorice →

Forme de clasificare

1. În funcție de numărul de clase care se obțin în urma clasificării, există: - clasificare dihotomică (dacă rezultă doar două clase) - clasificare politomică (dacă rezultă mai mult de două clase). 2. În funcție de importanța criteriului de clasificare utilizat, există: a. clasificare naturală, atunci când criteriul utilizat redă însușiri esențiale pentru elementele clasificării. … Continuă lectura Forme de clasificare →

Clasificarea: definire şi caracterizare generală

Def.: Clasificarea = operaţia logică prin care noţiunile (obiectele) sunt ordonate şi grupate, după diferite criterii, în diferite clase (din ce în ce mai generale). Diviziunea = operaţia logică prin care descompunem genul în speciile sale. Clasificarea = operaţia logică prin care realizăm genul din speciile sale. Clasificarea:- îi corespunde procesul raţional de formare a … Continuă lectura Clasificarea: definire şi caracterizare generală →

TIPURI DE DEFINIȚIE

I. În funcție de valoarea gnoseologică, există: 1. Definiții științifice (valoare intrinsecă, caracteristici esențiale): Ex: Cantitatea în grame dintr-un element, numeric egală cu masa atomică, se numește mol de atom. ---> Este o definiție științifică, deoarece s-a stabilit că într-un mol de atom din orice element există același număr de atomi, N. Acest număr este … Continuă lectura TIPURI DE DEFINIȚIE →

Definiţia şi structura acesteia

Definirea = operaţia logică prin care redăm caracteristicile unui obiect sau noţiuni, caracteristici ce-l deosebesc de toate celelalte obiecte sau noţiuni. Definirea e una din cele mai importante operaţii logice şi e o condiţie indispensabilă a oricărui raţionament corect. Definiţia constă în reconstituirea noţiunii, astfel încât să fie precizate extensiunea (sfera) şi intensiunea (conţinutul) acesteia. … Continuă lectura Definiţia şi structura acesteia →

CLASIFICAREA TERMENILOR

I. Din punctual de vedere al intensiunii: Termeni absoluţi şi relativi: Un termen este absolut numai dacă se aplică obiectelor din extensiunile lor considerate izolat (ex: planetă, obiect, culoare, zăpadă etc.). În cazul în care termenul desemnează o relaţie ce se stabileşte între două sau mai multe obiecte, atunci el este relativ (ex: unchiul meu, … Continuă lectura CLASIFICAREA TERMENILOR →

Termenii

Obiectul cunoașterii poate fi: - extern (real) - animale, plante, substanțe chimice etc. - intern (ideal) - idei, numere, figuri geometrice etc. Noțiunea obiectului sau a clasei de obiecte = cunoașterea dobândită prin caracteristic, proprietăți, însușiri, înțelesuri. --->Fiecărei noțiuni îi corespunde o anumită mulțime de obiecte. Un termen = un cuvânt sau un grup de … Continuă lectura Termenii →

PROIECTUL UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE

SEMESTRUL I Profesor: Disciplina: Logică, argumentare şi comunicare Clasa: a IX-a Nr. ore /săpt.: 2h Unitatea de învăţare: SOCIETATE ŞI COMUNICARE – 5 ore Nr. crt.Conţinuturi – detalieriCompetenţe specificeActivităţi de învăţareResurseEvaluare1.Introducere în logică, argumentare şi comunicare – 1 hSituaţii de comunicare – conţinut, relaţie, context 2 h1,1- Relaţia gândire-limbaj-logică; - Perspective asupra gândirii şi limbajului: … Continuă lectura PROIECTUL UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE →

Argumentarea și structura sa

PROIECT DE LECŢIE Profesor: Disciplina: Clasa: Data: Unitatea de învăţare: Introducere în logică şi argumentare Subiectul lecţiei: Argumentarea şi structura sa Tipul lecţiei: predare-învăţare Obiectiv general: Definirea argumentării şi prezentarea şi analiza structurii argumentării. Obiective operaţionale: O1: Elevii să definească corect argumentarea. O2: Elevii să definească corect raţionamentul. O3: Elevii să diferenţiezeîntemeierea reală a tezei … Continuă lectura Argumentarea și structura sa →

Definirea logicii

Profesor: Disciplina: Data: Unitatea de învăţare: Subiectul lecţiei: Tipul lecţiei: Obiectiv general: Definirea logicii şi prezentarea importanţei acesteia pentru orice demers cognitiv. Obiective operaţionale: O1: Elevii să definească corect logica. O2: Elevii să reproducă principalele momente din istoria/dezvoltarea logicii. O3: Elevii să identifice diferite ramuri ale logicii. O4: Elevii să construiască un silogism pornind de … Continuă lectura Definirea logicii →

Relația gândire-limbaj-logică

Bergson critică limbajul, spunând că gândirea este incomensurabilă în raport cu acesta. Gândirea este un curent continuu care se desfăşoară în durată, în vreme ce limbajul este calchiat după spaţiu. Cuvintele sunt distincte şi separate unele de altele percum obiectele în spaţiu. O viziune complementară este aceea a lui Cioran, care afirmă că ,,aparenţele domină … Continuă lectura Relația gândire-limbaj-logică →

Comunicarea interculturală

PROIECT DE LECŢIE Profesor: Disciplina: Logică, argumentare şi comunicare Clasa: a IX-a Data: Unitatea de învăţare: Societate şi comunicare Subiectul lecţiei: Comunicarea interculturală Tipul lecţiei: predare-învăţare Obiectiv general: Definirea culturii şi analizarea condiţiilor care determină comunicarea interculturală. Obiective operaţionale: O1: Elevii să definească comunicarea interculturală pornind de la cunoştinţele anterioare legate de comunicare în general, … Continuă lectura Comunicarea interculturală →

Situații de comunicare: conținut-relație-context

PROIECT DE LECŢIE Profesor: Disciplina: Logică, argumentare şi comunicare Şcoala: Clasa: a IX-a Data: Unitatea de învăţare: Societate şi comunicare Subiectul lecţiei: Situaţii de comunicare – conţinut, relaţie, context; Limbă – vorbire - comunicare Tipul lecţiei: Predare-învăţare Obiectiv general: Definirea comunicării, prezentarea şi analizarea schemei comunicării. Obiective operaţionale: O1: Elevii să identifice situaţii de comunicare … Continuă lectura Situații de comunicare: conținut-relație-context →

Boethius

BOETHIUS, Anicius Manlius Severinus (480-524): Filosof roman şi traducător din Aristotel. A fost demnitar sub regele got Theodoric, dar a căzut în dizgraţie, a fost înemniţat şi apoi executat. A tradus lucrări de logică ale lui Aristotel, inclusiv Analiticele prime, Analiticele secunde, Topica şi Respingerile sofistice, a tradus şi însoţit de un comentariu Introducerea la … Continuă lectura Boethius →

Femeia-martir (2)

„Numai popoarele care au mame vrednice progresează: când la un popor a decăzut maternitatea, la nimic nu folosește cealaltă educație. Decăderea mamei este începutul decăderii unui popor.” (Autor necunoscut) Moldoveanca de Ioan Alexandru Pe trepied desculță-n războiul de țesutÎntreagă-n miezul nopții se frământa A prins pe fir o pasăre din zborȘi nu-i da drumul până … Continuă lectura Femeia-martir (2) →

Femeia-martir (1)

Nimic nu pregătește o femeie pentru nașterea pruncului ei. E o măreție copleșitoare în acest act, contopită într-o durere infinită. Nimeni vreodată nu ar trebui să treacă printr-o suferință atât de mare. Și totuși, copiii sunt cel mai neprețuit dar. Atât de potrivit, de genial, suprinde Ioan Alexandru această covârșitoare și deopotrivă împlinitoare povară prin … Continuă lectura Femeia-martir (1) →

The Journey Begins

Thanks for joining me! Good company in a journey makes the way seem shorter. — Izaak Walton                 „Sacrul este un element în structura conștiinței și nu un stadiu în istoria acestei conștiințe. La nivelurile cele mai arhaice ale culturii, a trăi ca ființă umană este în sine un act religios.” (Mircea Eliade) „Ceea ce … Continuă lectura The Journey Begins →