1. În funcție de numărul de clase care se obțin în urma clasificării, există: - clasificare dihotomică (dacă rezultă doar două clase) - clasificare politomică (dacă rezultă mai mult de două clase). 2. În funcție de importanța criteriului de clasificare utilizat, există: a. clasificare naturală, atunci când criteriul utilizat redă însușiri esențiale pentru elementele clasificării. … Continuă lectura Forme de clasificare
Categorie: Proiecte de lecție
Clasificarea: definire şi caracterizare generală
Def.: Clasificarea = operaţia logică prin care noţiunile (obiectele) sunt ordonate şi grupate, după diferite criterii, în diferite clase (din ce în ce mai generale). Diviziunea = operaţia logică prin care descompunem genul în speciile sale. Clasificarea = operaţia logică prin care realizăm genul din speciile sale. Clasificarea:- îi corespunde procesul raţional de formare a … Continuă lectura Clasificarea: definire şi caracterizare generală
TIPURI DE DEFINIȚIE
I. În funcție de valoarea gnoseologică, există: 1. Definiții științifice (valoare intrinsecă, caracteristici esențiale): Ex: Cantitatea în grame dintr-un element, numeric egală cu masa atomică, se numește mol de atom. ---> Este o definiție științifică, deoarece s-a stabilit că într-un mol de atom din orice element există același număr de atomi, N. Acest număr este … Continuă lectura TIPURI DE DEFINIȚIE
Definiţia şi structura acesteia
Definirea = operaţia logică prin care redăm caracteristicile unui obiect sau noţiuni, caracteristici ce-l deosebesc de toate celelalte obiecte sau noţiuni. Definirea e una din cele mai importante operaţii logice şi e o condiţie indispensabilă a oricărui raţionament corect. Definiţia constă în reconstituirea noţiunii, astfel încât să fie precizate extensiunea (sfera) şi intensiunea (conţinutul) acesteia. … Continuă lectura Definiţia şi structura acesteia
Termenii
Obiectul cunoașterii poate fi: - extern (real) - animale, plante, substanțe chimice etc. - intern (ideal) - idei, numere, figuri geometrice etc. Noțiunea obiectului sau a clasei de obiecte = cunoașterea dobândită prin caracteristic, proprietăți, însușiri, înțelesuri. --->Fiecărei noțiuni îi corespunde o anumită mulțime de obiecte. Un termen = un cuvânt sau un grup de … Continuă lectura Termenii
Argumentarea și structura sa
PROIECT DE LECŢIE Profesor: Disciplina: Clasa: Data: Unitatea de învăţare: Introducere în logică şi argumentare Subiectul lecţiei: Argumentarea şi structura sa Tipul lecţiei: predare-învăţare Obiectiv general: Definirea argumentării şi prezentarea şi analiza structurii argumentării. Obiective operaţionale: O1: Elevii să definească corect argumentarea. O2: Elevii să definească corect raţionamentul. O3: Elevii să diferenţiezeîntemeierea reală a tezei … Continuă lectura Argumentarea și structura sa
Relația gândire-limbaj-logică
Bergson critică limbajul, spunând că gândirea este incomensurabilă în raport cu acesta. Gândirea este un curent continuu care se desfăşoară în durată, în vreme ce limbajul este calchiat după spaţiu. Cuvintele sunt distincte şi separate unele de altele percum obiectele în spaţiu. O viziune complementară este aceea a lui Cioran, care afirmă că ,,aparenţele domină … Continuă lectura Relația gândire-limbaj-logică
Boethius
BOETHIUS, Anicius Manlius Severinus (480-524): Filosof roman şi traducător din Aristotel. A fost demnitar sub regele got Theodoric, dar a căzut în dizgraţie, a fost înemniţat şi apoi executat. A tradus lucrări de logică ale lui Aristotel, inclusiv Analiticele prime, Analiticele secunde, Topica şi Respingerile sofistice, a tradus şi însoţit de un comentariu Introducerea la … Continuă lectura Boethius
La răscruce cu Hegel, „Știința logicii” și alte copilării... 